sâmbătă, 13 martie 2010

Întreb un orb de el mă ţin cu mâna

mi-ar trebui o zi deosebit de rece şi de uscată
o zi învelită în năframă neagră
precum o femeie venind de la o înmormântare
mi-ar fi necesară o asemenea zi
spre a mă putea retrage în casa-mi strâmtă de oase
lângă focul pâlpâitor care fumegă-acolo
şi întinzându-mi peste tot la uscat amintirile
să le-aleg şi să le pun deoparte
pe cele mai tefere şi mai puţin mioape
cele ce-ar mai putea gânguri ceva
despre tinereţea-mi dispărută acum 30 de ani
zvârcolindu-se precum o piatră bolnavă
precum o ploaie fierbinte fâlfâind între steaguri
precum o insulă scufundată în miezul de bronz al oceanului
aşa zvârcolindu-se a dispărut
de pe toate străzile din univers
dintre toţi spinii mari şi sălbatici ai zărilor
din toate bibliotecile muzeele arhivele jeluitoare
aşa zvârcolindu-se a dispărut
nelăsând-mi decât această barcă îngustă din piept
cu care călătoresc noaptea pe mările de aer ale singurătăţii
prin giulgiul de cenuşă al clipelor orelor
călătoresc grăbit şi mă duc
stăruitor înspre margine
stăruitor înspre ultima zi
deosebit de nesemnificativă şi de uscată
precum o femeie învelită în năframă neagră
precum un pâlc rece şi-ntunecat de bărbaţi şi femei
întorcându-se de la o înmormântare

Niciun comentariu: