mâhnitul nor iar nimereşte
prin dimineaţa din geam prin uşa mea spartă
peste cearceaful putred de atâtea vise
sub o recoltă groasă de triluri
şi omul cu inima ciur
când trec tristeţile răbufnitoare
la ceasul mereu inexact
prin mijloc de tâmplă rece-asudată
fii fără grijă
gingaşa spinare a zilelor
nu se lasă călărită uşor
şi-n vremuri ca astea pline de insecte
devoratoare
alfabetul de gală-l ştiu doar rechinii
nu de ruşine plesneşte fioroasa faţă
nici gâtul impregnat cu aur
al cheltuitorului
de sub tabela de afişaj
fii fără grijă
nici norul nu udă speranţe ci mărfuri
mingi de fotbal funcţionari cu feţe de zid
undeva la cununia bacşişului
cu buzunarul şobolanului rege
priviţi-le mâinile spre-a nu putea şti
dac-au ucis sau jertfe-au adus
priviţi-le ochii ca nişte instituţii
în care trilurile plătesc impozit
nu doar pe zbor ci şi pe târâit
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu